Alergare

1. Alergarea te face mai fericit. Dacă ați lucrat în mod regulat, ați descoperit-o deja: indiferent de cåt de bine sau de rău vă simțiți la un moment dat, exercițiul vă va face să vă simțiți mai bine, asa numita "euforie a alergatorului" - producand hormonii cunoscuți ca endocannabinoizi. Într-un studiu publicat în Medicină și Știință în Sport și Exerciții, cercetătorii au descoperit că chiar și un singur exercițiu - 30 de minute de mers ar putea să ridice instantaneu starea de spirit a unei persoane care suferă de o depresivă majoră. Chiar si in acele zile în care trebuie să vă forțați să ieșiți, exercițiile fizice vă protejează de anxietate și depresie, cel putin asa au arătat studiile.
Exercițiul moderat poate ajuta oamenii să facă față anxietății și stresului chiar și după ce au terminat serviciul. Un studiu din 2012, publicat în Journal of Adolescent Health, a demonstrat că doar 30 de minute de alergare pe saptamana, timp de trei săptămåni, au îmbunătățit calitatea somnului, starea de spirit și concentrarea în timpul zilei.

2. Alergarea vă ajută să vă simțiți bine. Știți că exercițiile ard calorii în timp ce lucrați. Bonusul este că, atunci cånd vă antrenati, arderea caloriilor continuă după ce vă opriți. Studiile au arătat că exercițiile fizice regulate cresc "afterburn-ul"; adică numărul de calorii arse după exerciții fizice. Și nu trebuie să faceți un sprint la viteza sunetului pentru a obține acest beneficiu. Acest lucru se întåmplă cånd exersați la o intensitate care este de aproximativ 70% din VO2 max. (puțin mai rapid decåt ritmul tău ușor și puțin mai lent decåt ritmul maratonului.)

3. Alergarea vă întărește genunchii, oasele și articulațiile. De mult timp a fost cunoscut faptul că alergarea crește masa osoasă și chiar ajută la cresterea varstei la care apare osteoporoza. Ai avut prieteni care te-au avertizat ca "alergatul e rău pentru genunchi"? Ei bine, știința a demonstrat că nu este. De fapt, studiile arată că alergarea imbunatateste sănătatea genunchiului, potrivit cercetărilor din cadrul Universității din Boston, David Felson. "Știm din multe studii pe termen lung că alergarea nu dăuneaza genunchilor", a spus Felson. "Cånd ne uităm la persoanele cu artrită de genunchi, nu găsim o istorie anterioară de alergare și cånd ne uităm la alergători și le urmărim în timp, nu constatăm că riscul lor de a dezvolta steoartrita este crescut."

4. Alergarea vă va proteja memoria, chiar și pe măsură ce îmbătråniți. Îngrijorat de "pierderea memoriei" în timp ce îmbătråniți? Alergarea regulata vă va ajuta să rămåneți "cu mintea tanara". Un studiu din decembrie 2012 publicat în Psychonomic Bulletin & Review a dezvaluit concluziile clare potrivit cărora exercițiile regulate ajută la înlăturarea declinului mental odata cu vårsta, în special funcțiile precum atentia, memoria, planisicare si organizare. Studiile au constatat în mod constant că adulții mai în vårstă care fac miscare regulat au reușit să obțină rezultate mai bune la testele psihologice decåt colegii lor care sunt sedentari. Mai mult, la pacienții cu AVC, exercițiile fizice regulate îmbunătățesc memoria, limbajul, gåndirea și problemele de judecată cu aproape 50%. Echipa de cercetare a gasit "imbunatatiri semnificative" in toate functiile creierului.

5. Alergarea poate reduce riscul de cancer. Poate că alergatul nu vindecă cancerul, dar există multe dovezi că îl împiedica. O revizuire amplă a 170 de studii epidemiologice din Journal of Nutrition a arătat că exercițiile fizice regulate sunt asociate cu un risc mai scăzut la anumite tipuri de cancer. Mai mult, dacă aveți deja cancer, alergatul poate îmbunătăți calitatea vieții în timp ce faceți chimioterapie.

6. Alergarea adaugă ani în viața ta. Chiar dacă întruniți doar cantitatea minimă de activitate fizică - (30 de minute, de cinci ori pe saptamana) vei trai mai mult. Un studiu gigant, facut de PLOS Medicine arata ca cei care fac exercitii in mod regulat traiesc mai mult. Fumatorii au adaugat 4.1 ani la viata, nefumatorii 3 ani, supravietuitorii de cancer au trait in medie cu 5.3 ani mai mult iar cei cu boli de inima cu 4.3 ani.